miercuri, 17 august 2016

în inima pământului




cât de străine mi se păreau trotuarele cât
de amar mi se părea gustul pâinii
şi căutam înjurând
în adâncul pământului
doar nuduri putrede
statui ciobite
crochiuri neterminate
ochelarii tăi stricați
am râs ca o nebună
pedalând
în inimă
pământul era cald
era destul de bine și
am tras iluziile
până la capăt

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...