duminică, 1 martie 2015

post)Urmă

în oceanul capetelor albastre
mâini vâscoase mă ating
adulmecându-mi
sângele abrutizat
o să îmi taie
purtătoarele de aripi

oo voi boli şi
în primăvara aceasta
a crucilor de lemn
cu pieptul meu
uşor descărnat cu
oasele mele curate
albite de scurgerea vremii

doar femeia din ape
care vinde lanuri stinse
mă va ocroti

-locul meu tainic
locul meu tainic
zic fără de umbre-
sufletul din lesă
o să mi-l scape

mă vor şi alina copiii
cu ramuri scumpe
de cireş neînflorit
mă vor descânta şi
mă vor vinde

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...