Pietrele s-au ros,
Picăturile ploii mele
curăță inima spartă.
Iarba-i mai bătrână decât amintirea.
Sălciile se scaldă în apa ochilor.
Dansul scrie focul sacru.
Priveşte în tine!
Ochii sunt grei, plumburii,
de din afară lumea te sapă
cu aceeași cazma tocită
Luna îşi face loc, se încuibă în tine.
Nu vrea să mai iasă.
Stelele o plâng, orfane.
Peştii te înoată
în amonte,
Deschide fereastra!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu