marți, 5 noiembrie 2019

Capăt de drum




străinului care a poposit
pentru o vreme în casa noastră sau poate
mirosul trecutului îmi taie respiraţia
sufletul
pe tocuri
se înalţă
scrutez cu palma văzduhul
mai e mult până la capătul Veşniciei
străine
priveşte tu şi cercetează-mi paşii
ascultă cu urechea cerului şi
spune-mi
până unde
îşi poate întinde mâna
o moarte banală
aflată
la capăt de drum
bat în masa tainelor
cu pumnul tăcerii
opresc pânzele
în gândul cel mai de jos
aud piatra cum şopoteşte
ne cheamă la rugăciune
ca pe nişte fiare sălbatice
care au rătăcit
în noapte
pe ultimul drum

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...