1.dragă lume
simt că mă asemăn
din ce în ce mai mult
cu tine amintindu-mi
tot
mai
mult
decât poţi tu auzi nu
mă mai recunosc
decât în ceva
-foarte special-
cioplit
ca un templu
dărâmat cu umerii din piatră
ascut pasul tău
-cât de
nemiloasă
mă simţi?-iubire-
dăltiută în inima albă
a iubirilor mele
simt că mă asemăn
din ce în ce mai mult
cu tine amintindu-mi
tot
mai
mult
decât poţi tu auzi nu
mă mai recunosc
decât în ceva
-foarte special-
cioplit
ca un templu
dărâmat cu umerii din piatră
ascut pasul tău
-cât de
nemiloasă
mă simţi?-iubire-
dăltiută în inima albă
a iubirilor mele
2.aud strigătul
prin venele păpuşii mele diana
curg oasele străbunilor mei
încorsetându-mă
în sânge
tremur
ca un frunzar
amăgită de tăiuşul toamnei
diana coboară din vitrine ,,ai grijă
îi şi zic sfărâmându-mi trupul
în izvoarele adânci ai grijă
zic
sunt aici şi nu mai sunt
atinsă de gânduri inumane,,
atât de atent
mă împletesc
în văpaia albastră a oglinzii
ca o placă de mormânt
cu chipul tău
încrustat
în mine
aud
strigătul de luptă...
curg oasele străbunilor mei
încorsetându-mă
în sânge
tremur
ca un frunzar
amăgită de tăiuşul toamnei
diana coboară din vitrine ,,ai grijă
îi şi zic sfărâmându-mi trupul
în izvoarele adânci ai grijă
zic
sunt aici şi nu mai sunt
atinsă de gânduri inumane,,
atât de atent
mă împletesc
în văpaia albastră a oglinzii
ca o placă de mormânt
cu chipul tău
încrustat
în mine
aud
strigătul de luptă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu