duminică, 15 decembrie 2019

00

cu sufletul strigat
ma scutur de ceață
ca de o piele înroşită
îngeri de foc mi se desprind din neguri
coborând pe fire de lumină şi eu
îmi fixez obsesiv ochii în ochiul încâlcit al sorţii
,,naaa-niii!!! naaa-niii!,, mă legăn în perdeaua nopţilor de vară
adormindu-mi sufletul strigat
arn de gothia îşi spală pletele în sânge
căutând inima deschisă
a iubitei sale şi eu trec
descheind nălucile străvezii
până la ultima suflare
le adăp nebunia
cu aburul curat cu plămânul meu supurat
mirosind a cântec respir
,,sunt roua florilor de smirnă,, le zic chiar
sunt o pată de culoare
am umărul striat îmi aşez mâinile zilelor în cruce
mă închin mă tulbur mă clatin
ca o slugă dezrobită
de tăria poveștilor de rând++

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...