risipind întrebările
par un copil bolnav
aflat în criză de timp
ascut înserările cer
omului de cristal
să îşi cizeleze visele
trec prin stropii murdari
alunecându-mi mătăsurile
în valuri şi falduri
inima mea e un sâmbure bolnav zic
inima mea a uitat
într-un singur gând
înfipte chemarile de peste trup
şi cad în genunchi
înaintea
trădărilor mele
iertare cer-
ând ca din burta întunecată a
celui din urmă
abuz
foto:net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu