1.ca o cassandră despletită
îmi torc cel din urmă caier
aşezată la umbra crucilor lipind
poeme îndulcite pe faţa
umbrelor de bronz.
2.cunoscător al culorilor
tăcute tu ai să vii îmbrăcat
în cămaşa înflorată a gândurilor.
3.ca o cassandră împletită
din ceţuri şi fum am să îţi curg frigul
în oase aşa precum ar curge privirile
arcaşilor desprinse din marmura albă
străpungând primăverile în ochi
până la ultimul ţipăt.
4. e ca şi cum încă aş mai putea trăi
ţesută adânc într-o fereastră nemaivăzută
ca un sunet baroc aşezat
treaptă peste treaptă
timp peste alt timp
sclav liber absorbind
ţărâna propriului mormânt.
