Sărman pierdut, rătăcitor,
Pe drumul către casă,
Aș vrea să-ți fiu în nopți de ger
doar haina călduroasă.
Și-n zilele fierbinți , aș vrea
Să te umbrești cu mine.
Să-ți sting clocotitorul dor
Cu razele-mi senine.
Când stai târziu la masa ta,
Și te gândești la mine,
Pe masa ta aş așeza,
Tăceri cu doruri pline...
Şi noapte-n pat,când tu privești,
La urma ce-am lăsat-o,
Am coborât cu pas ușor,
Și gura mea pe ochii tăi am presărat-o
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu