Bine-ai venit!

De când te aşteptam, străine,
pe ţărmul mării întârziat...
Să ne-afundăm în valul ei, nebunul,
Toţi aşteptaţii: unul...după unul...
Până s-o umlpe marea de nevoi,
Şi stâncile or să ne cheme,
Să ne împartă viaţa înapoi,
Iar gândul, cu migală, ni-l vor cerne...
O mână am întins până la stea,
Să ţin sclipirea ei pribeagă,
Şi să arunc tristețe-n ea
Ca pe-o părere neîntreagă.
Făpturi fără de trupuri,
vor sufletul să mi-l sărute,
De dragul cerului de după nori
și-al clipelor trecute...
Și ochii mei de chihlimbar,
o gaie hrăpăreață, azi, mi-i cere,
Privesc în jur ca pentru întâia oară,
A mai trecut o zi : în jur e doar tăcere...