şi m-am trezit aruncată
la o margine de lume
într-un loc uitat de timp
mă cunoşteau numai copiii
şi mă strigau pe nume: ,,domnişoara,,!!!
..............................................................
domnişoara locuia cu chirie
când avea musafiri
gazdele îşi plantau
ochi telescopici în perete
să vadă şi ei
ochii
ce mai face ,,domnişoara,,
............................................................
supravieţuiam
ce altceva puteai face
într-un loc uitat
în care şi pisicile mor
după ce-şi termină
de tors firele de timp
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu