lună, prinde-mi sufletul în palme
cântă-mi simfonia oglinzilor stricate și
aruncă-mi trupul în
câmpul florilor de gând
să pot culege roua
boabelor de amintiri.
alungă-mă la ușa mării să-mi
strig peregrinarea
desculț prin iarba
firelor de aur
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
2 comentarii:
:) ...desculta prin iarba firelor albastre !
trebuie sa fie foarte placut, multumesc Dorina !
multumesc de trecere, va fac o invitatie la ..usa marii.cu drag
Trimiteți un comentariu