pe umerii mei au crescut
zidurile nopții/ o noapte apoasă
cu stele mușcând din pulpa cerului
parcă mi se scaldă în creier
o noapte rece aleargă cu mine și
îngerii din frescă îmi strigă răgușind
ai săpat lumina în cioburi
priveste sus tot mai sus
și ochiul mi se scaldă
răstignit
în câmpuri de apus
sunt o moarte albă
prin degetele mele iată
s-a săvărșit nemurirea
umbră a neliniștilor mele
urc scara cerului
șchiopătând/ în mâinile mele
a mai crescut o inimă în
formă de stea...
Dorina Neculce- CV literar- membră a Societatii Culturale Junimea 90 Iasi, membră a Academiei libere ,,Păstorel,,-Iași. Publicatii: 7 volume de poezii, doua de proză scurtă. aparitii in multe antologii dintre care 12 internationale Membră a Uniunii Scriitorilor din India, membră NWU din anul 2014. Membră EWCA http://www.writingcenters.eu/neculce-dorina Publica doua volume(unul de proza si unul de poezie) in Canada. dor_ina64@yahoo.com
vineri, 10 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
amintiri
Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu