mi-au crescut unghii noi
ca niște elitre zimțate
de azi pot să crestez copacii
pe frunte cu semnul nemuririi
mă pot acoperi
sărutul lacului aprins
îmi toarnă fluturi morți
în palme mă umplu
ochii rubinii
cu zâmbete stricate
te-ademenesc și
torc amiezile
în umbre
iar sufletul pierdut
tresare
în florile
de noapte...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu