de vorbă cu acasha

mă ascund în spatele zidului să
îmi așez mai bine lacrimile
în obraz
am cioburi scânteietoare de jad
talpă te și simt

ce spuneai, tu, acasha, despre gânduri?
că-s bijuterii culese din cer de iele într-o noapte
zbuciumată?
mai bine taci și
lasă-mă să îți sorb trupul până spre dimineață să adormim
pe culmile aprinse în lumină
și să înflorim câmpuri în irișii albaștri să mă poți privi...
...................................................................... drumețule pribeag, mai
spune-mi,
o să îmi crească aripi?
doar nu degeaba mi-au crescut picioarele în trepte
să pot să mă înalț miriapod mărunt al gândurilor șlefuite

mă plâng /azi/ nenăscuții
lasă umbre/ în geamuri fumurii/ au
cranile pustiite și
numai
ochii le sunt vii/ îmi
șterg picioarele din urme/
și mă așază/ rază /pe aleile pustii/
......................................................................................................
m-auzi, acasha?
în talpă mi-a crescu un
dinte...