Misionara
fata de fum îmi arunca
peste umăr
scântei aprinse
din tălpile goale ieșeau
multe focuri
cu limbile ascuțite în soare
mă spălam și îmi pieptănam
gândurile regăsite stinghere
pe singura tarabă
a talciocului de suflete abandonate
se vindeau dimineața mere verzi
fata de fum te striga
și îți strecura pe nevăzute
bucăți de stele culese
din grădina bucuriilor
pe când roua încă nu se uscase de
pe iedera întinsă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
2 comentarii:
:)) frumos intotdeauna!!!
e o dedicație pentru o prietenă dragă. multumesc de popas,cu pretuire
Trimiteți un comentariu