lașitatea m-a scuipat în fața
şi mi-a închis ochii
cu degetele boante
într-o tăcere oarbă
mi-am pus ochelarii fumurii
înfăşurându-mă în mătase veche foșnitoare
am pornit spre…
…mai departe
nu există ziduri
doar temple dărâmate
cu falşi zei trăind în galerii
în care moartea se crede femeia
strident rujată dansând nebună
pe masa ignoranților absurzi
cere pahare de cristal
umplându-le cu goluri
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu