-aici și acum-

lumina asta foarte albă
îmi intră în carne
într-o liniște profundă
-aici și acum- înlăuntrul acestor veacuri
împrejmuită de spaimele mele
cu obrazul rotund
ochi la distanță păstrând
în albeața cireșelor de mai
roșul meu
ce să mai însemneze trecutului
palmă peste palmă
vocea mamei
peste vocea anilor alterată
lumina mea peste eu-l meu zvâcnind
în adevăr sanctuar
...cor de zeițe suspinând...
și strig:
-fericire-tu-clipă-de-o-iarnă
grindăînvechităsubvechiulmormântperseverentăgândașezând
...............................................
cântă-mi cobzar
cu gură de lup
strig dregându-mi glasul
după uitare
cântă-mi în umbrele mele
crescute-n afară