păpuşa mea cu ochii stinşi
(din volumul Lumea din oglinda)
păpușa mea cu ochii stinși
îmi șterge tălpile cu
plama dreaptă
să îmi păstreze-n taină pașii
mai lasă numele să
îmi plutească precum
un fluture în crisalidă
deasupra amintirilor
o chem -păpușa mea cu ochii goi-
împărăteasă peste gânduri
îi fac un semn
cu chipul înroșit de sete
o îndemn să nu-mi zâmbească
i s-ar desprinde capul
și-ar curge peste mine
o altă lume
cu paravanele opace
şi alte mii de ascunzișuri
din gura nopților de-o vară
topite-n sunete de trâmbițe.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
ieri mi-a bătut primarul în poartă cu un teanc de pliante netede și strălucitoare de trei ani nu i-am văzut mutra î...
-
mă țin lipită de buza cerului, ca un timbru imaginat pe fața timpului îndemn inima la pas. mă pierd printre ruine las loc fluturelu...
-
Oare vei mai veni, TU, cititorule, Pe vârfuri de zare, Flori de pe inima mea Vei mai culege? Auzului decopertându-i ...
2 comentarii:
imi place poemul, dar si cum gasiti cuvintele!!!
multumesc. v-am citit poemul dv. e bun.
Trimiteți un comentariu